Stromectol
- În farmaciile din România, puteți cumpăra Stromectol doar pe bază de prescripție medicală.
- Stromectol este utilizat pentru tratarea infecțiilor parazitare, acționând prin blocarea processuselor biologice ale paraziților.
- Dosele obișnuite de Stromectol sunt de 150 mcg/kg pentru onchocercoză și 200 mcg/kg pentru strongiloidoză, administrate sub formă de dozare unică.
- Forma de administrare este un comprimat oral.
- Medicamentul începe să-și facă efectul în aproximativ 1-2 ore.
- Durata de acțiune variază, dar este de obicei un singur tratament pentru infecțiile parazitare.
- Se recomandă evitarea consumului de alcool în timpul tratamentului.
- Cea mai frecventă reacție adversă este greața sau durerile de stomac.
- Ați dori să încercați Stromectol fără o prescripție medicală?
Livrare urmăribilă
5-9 zile
Opțiuni de plată
Visa, Mastercard, Discovery, Bitcoin, Ethereum
Livrare gratuită (prin poștă aeriană standard) la comenzile peste 172,19 €
Stromectol
Stromectol (ivermectină): tratament terapeutic complet și analiză multidimensională pentru managementul parazitozelor sistemice și cutanate
Profil farmacologic și farmacocinetic detaliat
Stromectol reprezintă o lactonă macrociclică fundamentală, derivată semisintetic din avermectine, o clasă de agenți antiparazitari cu spectru larg izolați din produșii de fermentație ai actinomicetei Streptomyces avermitilis. Această moleculă a revoluționat terapia modernă a infecțiilor provocate de helminți și ectoparaziți, fiind recunoscută la nivel global pentru impactul său în sănătatea publică, fapt atestat prin acordarea Premiului Nobel pentru Medicină în 2015 cercetătorilor care au contribuit la descoperirea sa. Substanța activă, ivermectina, acționează asupra neurotransmisiei prin legarea de canalele de clor glutamat-dependente, profilul său de siguranță sistemică fiind direct dependent de procesul de epurare hepatică mediat de izoenzima CYP3A4. Din perspectivă farmacocinetică, absorbția ivermectinei după administrarea orală este rapidă, însă este puternic influențată de prezența alimentelor în tractul gastrointestinal. Personalul medical prescrie acest preparat pentru a asigura o acoperire sistemică a nematodelor, facilitând eradicarea metodică a infestărilor tisulare profunde, precum și a ectoparaziților care nu răspund la tratamentele topice convenționale. Formularea sub formă de comprimate permite o eliberare controlată, atingând concentrația plasmatică maximă (Cmax) la aproximativ 4 ore de la administrarea orală, în condiții de biodisponibilitate optimă. Timpul de înjumătățire plasmatică este de aproximativ 18 ore, însă metaboliții săi pot persista în organism pentru perioade mai lungi, asigurând un efect rezidual benefic în controlul populațiilor parazitare. Distribuția tisulară este largă, compusul acumulându-se în țesutul adipos, ceea ce explică persistența sa și eficacitatea în tratamentul paraziților localizați la nivel cutanat sau în țesuturile profunde. Metabolizarea este extensivă și are loc predominant la nivel hepatic, prin oxidare mediată de sistemul citocromului P450, în special izoenzima CYP3A4. Excreția se realizează aproape exclusiv prin materii fecale (aproximativ 99%), clearance-ul renal fiind neglijabil (mai puțin de 1% din substanță se regăsește în urină). Acest profil de excreție face ca ajustarea dozei să nu fie necesară în cazul pacienților cu insuficiență renală ușoară sau moderată, un avantaj major comparativ cu alte antihelmintice. Totuși, la pacienții cu disfuncție hepatică severă, monitorizarea atentă este imperativă din cauza riscului de acumulare și toxicitate.Indicații clinice și patologii severe
Utilizarea clinică a acestui agent antihelmintic vizează afecțiuni cu impact sistemic major, unde rigoarea diagnosticului – bazat pe examene parazitologice, serologice și clinice – precede orice inițiativă terapeutică. Spectrul de acțiune este vast, acoperind atât nematode intestinale, cât și filarii tisulare și artropode parazite.- Strongiloidoză intestinală și diseminată: Infecții cauzate de helminții din specia Strongyloides stercoralis. Deși forma intestinală este frecvent asimptomatică sau paucisimptomatică, complicațiile pot fi fatale în absența tratamentului sistemic, în special la pacienții imunocompromiși (cei cu HIV/SIDA, pacienți oncologici sau aflați sub tratament cu corticosteroizi). În aceste cazuri, poate apărea sindromul de hiperinfecție, caracterizat prin diseminarea masivă a larvelor în plămâni, ficat, inimă și sistemul nervos central, însoțită de sepsis bacterian secundar. Ivermectina este tratamentul de elecție ("Gold Standard") pentru eradicarea formelor adulte din intestin și prevenirea autoinfecției.
- Oncocercoză (Orbirea Râului): Patologie severă provocată de filaria Onchocerca volvulus, transmisă prin înțepătura muștelor din genul Simulium. Boala este cunoscută clinic sub denumirea de orbirea râului și reprezintă o cauză majoră de cecitate prevenibilă la nivel mondial. Ivermectina acționează ca un microfilaricid potent, distrugând larvele (microfilariile) care migrează prin piele și țesutul ocular, prevenind astfel reacțiile inflamatorii care duc la opacifierea corneei și atrofia nervului optic. Intervenția medicamentoasă este critică și trebuie repetată periodic (la fiecare 6-12 luni) pentru a menține încărcătura parazitară sub pragul de boală, deoarece medicamentul nu ucide viermii adulți macrofilarii.
- Scabia (Râia): Infestarea tegumentară cu Sarcoptes scabiei var. hominis. Ivermectina orală este indicată în special pentru formele rezistente la terapia topică (permetrină, sulf), în focare epidemice (aziluri, spitale) sau în cazurile de scabie norvegiană (scabie crustoasă), o formă extrem de contagioasă și severă care apare la persoanele cu imunitate scăzută. Prezența pruritului nocturn intens, a șanțurilor acariene și a leziunilor de grataj impune un diagnostic diferențial realizat de un specialist. Ivermectina este eliberată exclusiv pe baza indicațiilor clinice pentru a restabili integritatea barierei cutanate și pentru a întrerupe lanțul de transmitere epidemiologică.
- Filarioza Limfatică: Cauzată de Wuchereria bancrofti, Brugia malayi sau Brugia timori. În programele de administrare în masă, ivermectina este adesea combinată cu albendazolul pentru a reduce microfilaremia și pentru a stopa transmiterea vectorială prin țânțari. Deși nu vindecă manifestările cronice precum elefantiazisul, previne progresia bolii la persoanele infectate recent.
- Dermatologie - Rozaceea papulo-pustuloasă: Controlul inflamației și remisiunea manifestărilor cutanate ale rozaceei (rosacea), prin reducerea densității paraziților din genul Demodex folliculorum și Demodex brevis. Deși mecanismul exact implică și efecte antiinflamatorii proprii, reducerea populației de acarieni care colonizează unitatea pilosebacee este considerată factorul cheie în ameliorarea simptomatologiei clinice.
Mecanism de acțiune molecular
Eficacitatea terapeutică a Stromectolului depinde de capacitatea unică a moleculei de ivermectină de a bloca neurotransmisia paraziților. Mecanismul de acțiune este extrem de specific și vizează sistemul neuromuscular al nevertebratelor. Ivermectina acționează ca un agonist alosteric potent, legându-se selectiv și cu afinitate ridicată de canalele de clor glutamat-dependente (GluCl). Aceste canale sunt prezente în celulele nervoase și musculare ale nevertebratelor, dar sunt absente la mamifere. Această interacțiune declanșează o deschidere persistentă a canalelor, permițând influxul ionilor de clor în celulă. Rezultatul este o hiperpolarizare ireversibilă a membranei celulare, urmată de inhibarea transmiterii semnalului nervos. Consecința macroscopică este paralizia flască a parazitului, imobilitatea acestuia și, în final, moartea prin inaniție sau detașarea de la nivelul țesuturilor gazdei, permițând sistemului imunitar să elimine patogenul. Siguranța pentru om este determinată de două bariere fiziologice majore. În primul rând, afinitatea compusului pentru receptorii GABA (acid gama-aminobutiric) mammaliani este de aproximativ 100 de ori mai mică decât pentru canalele GluCl ale paraziților. Deși ivermectina poate interacționa cu receptorii GABA la concentrații extrem de mari, acești receptori sunt localizați cu precădere în sistemul nervos central (SNC). Aici intervine a doua barieră de siguranță: bariera hemato-encefalică umană intactă. Aceasta funcționează ca un filtru protector eficient, datorită prezenței glicoproteinei P (P-gp), o pompă de eflux care transportă activ ivermectina înapoi în sânge, împiedicând acumularea acesteia în țesutul cerebral și accesul moleculei la neuronii gazdei în condițiile unui dozaj terapeutic standard. Totuși, la pacienții cu defecte genetice ale barierei hemato-encefalice sau în caz de meningită, precauția este maximă.Protocol de administrare și dozaj
Dozarea ivermectinei nu este una standardizată pentru toți pacienții, ci strict personalizată. Specialistul stabilește schema de tratament pe baza raportului de 200 micrograme (0.2 mg) per kilogram corp pentru majoritatea indicațiilor (strongiloidoză, scabie, oncocercoză). În anumite cazuri de filarioză limfatică, doza poate varia (150-400 mcg/kg). Se recomandă utilizarea comprimatelor de 3 mg pentru a asigura o titrare precisă în funcție de masa corporală, reducând riscul erorilor de dozare asociate concentrațiilor fixe mai mari sau fracționării inexacte. Schema terapeutică prescrisă trebuie urmată cu strictețe pentru a atinge obiectivele de eradicare parazitară și pentru a preveni dezvoltarea rezistenței medicamentoase. În tratamentul scabiei, o a doua doză este frecvent administrată la 7-14 zile distanță, pentru a surprinde larvele care au eclozat din ouăle ce nu au fost afectate de prima doză (ivermectina nu este ovocidă).| Masă corporală (Kg) | Doză totală administrată (mg) | Unități terapeutice (Comprimate 3 mg) | Observații clinice |
|---|---|---|---|
| 15 - 24 kg | 3 mg | 1 tabletă | Monitorizare pediatrică recomandată |
| 25 - 35 kg | 6 mg | 2 tablete | Doză standard școlari |
| 36 - 50 kg | 9 mg | 3 tablete | Ajustare în funcție de IMC |
| 51 - 65 kg | 12 mg | 4 tablete | Doză standard adulți normoponderali |
| 66 - 79 kg | 15 mg | 5 tablete | Evaluare funcție hepatică la doze mari |
| > 80 kg | 200 mcg/kg | Calculat individual | Se adaugă 1 comprimat la fiecare 15 kg |
Ghid de siguranță și farmacovigilență
Deși ivermectina este considerată un medicament sigur când este utilizată conform indicațiilor aprobate, monitorizarea siguranței pacientului este esențială. Aceasta impune o distincție clară între reacțiile fiziologice comune, efectele idiosincrazice și sindroamele imune complexe care necesită asistență medicală specializată.Manifestări adverse comune și mecanismul lor
Majoritatea reacțiilor adverse raportate sunt de intensitate ușoară până la moderată și tranzitorii. Simptomatologia secundară, precum vertijul tranzitoriu, cefaleea, pruritul exacerbat, mialgiile, artralgiile, febra ușoară sau disconfortul dispeptic (greață, dureri abdominale), reflectă adesea procesul de epurare a resturilor parazitare (reacția corpului la proteinele străine eliberate prin moartea paraziților) și nu o toxicitate directă a moleculei. Aceste manifestări apar de regulă în primele 24-48 de ore post-administrare și au un caracter autolimitant, putând fi gestionate simptomatic cu analgezice ușoare sau antihistaminice.Sindroame imune și urgențe clinice: Reacția Mazzotti
În contextul tratamentului microfilariozelor, în special oncocercozei, Reacția Mazzotti reprezintă o urgență diagnostică și terapeutică. Aceasta nu este un simplu efect secundar chimic, ci un răspuns inflamator sistemic acut, mediat imunologic, declanșat de liza masivă și simultană a microfilariilor. Intensitatea reacției se corelează direct cu încărcătura parazitară a pacientului. Simptomele includ febră înaltă, tahicardie, hipotensiune arterială, erupții urticariene generalizate, edeme (edemul feței și al extremităților), adenopatii dureroase și, în cazuri severe, bronhospasm sau șoc anafilactic. Pacienții cu o încărcătură mare de Loa loa tratați cu ivermectină prezintă un risc crescut de encefalopatie severă (uneori fatală), motiv pentru care screening-ul pre-tratament este obligatoriu în zonele endemice pentru Loază. Gestionarea reacției Mazzotti necesită hidratare, administrarea de corticosteroizi și supraveghere medicală atentă pentru gestionarea cascadei inflamatorii.Contraindicații absolute și relative, interacțiuni enzimatice
Metabolizarea hepatică a ivermectinei este mediată predominant de izoenzima CYP3A4. Din acest motiv, inhibitorii puternici ai acestui sistem enzimatic (precum ketoconazolul, itraconazolul, claritromicina, inhibitorii de protează HIV, sucul de grepfrut) pot crește periculos concentrația plasmatică a medicamentului, crescând riscul de neurotoxicitate. Invers, inductorii enzimatici (rifampicina, fenitoina, sunătoarea) pot reduce eficacitatea terapeutică. Conform bazei de date a Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) și ghidurilor internaționale, monitorizarea indicelui INR este vitală în cazul co-administrării cu anticoagulante orale de tip antivitamina K (warfarina), din cauza competiției pentru proteinele plasmatice (albumina), ceea ce poate duce la sângerări necontrolate. De asemenea, deși riscul de neurotoxicitate este minim la pacienții cu o barieră hemato-encefalică intactă, utilizarea concomitentă cu alți agoniști GABA (barbiturice, benzodiazepine, acid valproic) trebuie evitată sau monitorizată cu extremă prudență pentru a preveni o potențială deprimare cumulativă a sistemului nervos central, manifestată prin sedare excesivă, ataxie sau confuzie. În cazul sarcinii, riscul teratogen observat în studiile pe animale impune excluderea tratamentului în primul trimestru. Administrarea în trimestrele II și III se face doar dacă este strict necesar. Alăptarea va fi suspendată temporar conform indicațiilor specialistului, de obicei pentru o perioadă de o săptămână, până la eliminarea completă a substanței și metaboliților săi activi din organismul matern, deoarece ivermectina se excretă în laptele matern în concentrații mici.Analiză comparativă a agenților antihelmintici
Selectarea agentului antiparazitar optim depinde de specia parazitului, localizarea infestării (lumen intestinal vs. țesuturi), starea imună a pacientului și profilul de efecte adverse. Tabelul de mai jos oferă o perspectivă comparativă între clasele majore de antihelmintice.| Medicament | Substanța Activă | Clasa farmacologică | Mecanism principal de acțiune | Spectru clinic principal | Limitări notabile |
|---|---|---|---|---|---|
| Stromectol | Ivermectină | Lactone macrociclice (Avermectine) | Paralizie flască prin canale Cl-glutamat (Neurotoxic Sistemic) | Scabie (ectoparaziți), Oncocercoză, Strongiloidoză, Filarii limfatice | Ineficient pe trematode și cestode; Nu omoară viermii adulți în filarioze (doar microfilariile) |
| Zentel / Eskazole | Albendazol | Benzimidazoli | Inhibarea polimerizării tubulinei și degenerare celulară | Hidatidoză (chist hidatic), Neurocisticercoză, Giardioză, Teniază | Absorbție slabă fără grăsimi; Hepatotoxicitate la doze mari prelungite; Teratogenitate |
| Vermox | Mebendazol | Benzimidazoli | Inhibiție metabolică a captării glucozei | Oxiuroză (Enterobius), Ascaridiază (Lumbricoides), Tricocefaloză | Biodisponibilitate sistemică redusă (acționează bine în lumenul intestinal, mai puțin în țesuturi) |
| Biltricide | Praziquantel | Derivați de izochinolină | Creșterea permeabilității membranei pentru calciu, contracție spastică | Schistosomiază (bilharzioză), Trematode hepatice, Cestode | Gust amar (dificil la copii); Reacții adverse neurologice în cisticercoză dacă nu se asociază corticoizi |
Evaluarea accesibilității: Factori care influențează costul ivermectinei
Piața farmaceutică a antiparazitarelor este complexă, iar prețul final al tratamentului cu Stromectol variază în funcție de numeroși factori geopolitici și comerciali. Distribuția medicamentului în rețelele majore din România, precum Farmacia Tei, Catena sau Dr. Max, garantează trasabilitatea loturilor, un aspect critic pentru siguranța pacientului, eliminând riscul medicamentelor contrafăcute care circulă pe piața neagră. Factorii care determină costul includ:- Statutul de medicament original vs. generic: Stromectol este marca originală (brand), având un preț mai ridicat datorat costurilor de cercetare și dezvoltare și standardelor de producție MSD (Merck Sharp & Dohme). Versiunile generice, disponibile în anumite țări, oferă o alternativă mai accesibilă, dar necesită verificarea bioechivalenței.
- Reglementările naționale: În țări precum Germania (Deutschland) sau Franța, prețurile sunt strict reglementate, iar medicamentul este disponibil exclusiv pe bază de rețetă securizată. Reglementările stricte din Germania servesc drept model pentru trasabilitatea loturilor farmaceutice europene (serializare), prevenind pătrunderea produselor neconforme în lanțul de aprovizionare.
- Logistică și stocare: Finalizarea unei comenzi online prin intermediul unei farmacii online autorizate asigură respectarea lanțului de frig și de umiditate, cruciale pentru stabilitatea chimică a lactonelor macrociclice. Depozitarea necorespunzătoare poate duce la degradarea substanței active și pierderea eficacității.
